Osmoza inversa - solutia pentru o apa potabila

Apa Nobel este obţinută prin principiul osmozei inverse, cunoscută şi sub denumirea de hiperfiltrare care este cea mai fină metodă de filtrare existentă la ora actuală.

Osmoza inversă este un procedeu de separare a substanţelor organice sau minerale aflate într-o soluţie. Ea constă într-o filtrare moleculară bazată pe aplicarea unei presiuni mari ca forţă directoare şi pe utilizarea membranelor semipermeabile cu pori de mărimea celor din membrana celulară.
Apa Nobel este obţinută prin principiul osmozei inverse, cunoscută şi sub denumirea de hiperfiltrare care este cea mai fină metodă de filtrare existentă la ora actuală.

Osmoza inversă este un procedeu de separare a substanţelor organice sau minerale aflate într-o soluţie. Ea constă într-o filtrare moleculară bazată pe aplicarea unei presiuni mari ca forţă directoare şi pe utilizarea membranelor semipermeabile cu pori de mărimea celor din membrana celulară.

În cazul a două soluţii de concentraţii diferite (S1, S2) separate printr-o membrană semipermeabilă (fig.), dacă ambele lichide se găsesc la presiunea atmosferică, pe suprafaţa membranei se produce o diferenţă de presiune osmotică, datorită căreia apa trece spontan prin membrană, de la soluţia mai diluată ( S1 ) spre cea mai concentrată (S2), pentru a restabili echilibrul pe cele două părţi ale membranei, conform legilor osmozei. Presiunea astfel creată se numeşte presiune osmotică.

Prin aplicarea unei presiuni hidrostatice în dreptul apei impure (sursă), astfel încât să depăşească presiunea osmotică (p>2,38 barri), apa este forţată să treacă din soluţia cu concentraţie mai mare de contaminanţi (apa sursă) şi să traverseze membrana semipermeabilă către soluţia slab concentrată (apa purificată). Fluxul normal prin membrană, se inversează, fenomenul reprezentând osmoza inversă. Presiunea înaltă de la sursă este folosită pentru a inversa procesul osmotic natural astfel încât membrana semipermeabilă admite circulaţia apei şi respinge contaminanţii. Apa care trece de membrană (hiperfiltratul) este lipsită de impurităţi, deoarece toate substanţele chimice şi microorganismele sunt reţinute de membrana semipermeabilă, apa concentrată în impurităţile reţinute e dirijată spre canalizare, iar apa obţinută printr-o astfel de filtrare are o puritate de pana la 98%.

Membrana a fost creată prin anii ’60 după 30 ani de cercetări ale NASA şi PENTAGON. Atunci au apărut şi primele aparate care aveau membrane cu caracteristicile asemănătoare cu cele ale membranei celulare a organismelor vii. La început aparatele au fost utilizate pentru zborurile în spaţiu, în submarine şi în industria farmaceutică. Prin anii ’90 a început şi producţia aparatelor casnice de purificare a apei.

NOBEL GROUP deţine o gamă de produse cu membrană osmotică de cea mai bună calitate, calitate care nu se schimbă, cu capacităţi de producţie diferită (de la 100 până la 850 litri de apă curată la 24 ore).

Membrana semipermeabilă este o membrană realizată dintr-un film compozit care constă în 3 straturi: o plasă de suport din poliester, un interstrat sulfonat microporos şi un strat barieră de poliamidă aromatică ultrasubţire situat la suprafaţă. Porii membranei au un diametru ce reprezintă a zecea mia parte dintr-un micron, adică mărimi microscopice care fac imposibilă trecerea bacteriilor, viruşilor, elementelor radioactive şi a altor impurităţi. Comparativ cu diametrul porilor membranei, dimensiunile celei mai mici bacterii sunt de 0,2 microni, iar mărimea celui mai mic virus este de 0.02 microni.

Osmoza inversă este una din cele mai eficiente metode de purificare a apei în ceea ce priveşte contaminanţii primari foarte periculoşi ca: arsenic, azbest, atrazină, erbicide, pesticide, fluoruri, plumb, mercur, nitraţi, nitriţi şi radiu, contaminanţi secundari toxici precum sulful şi înlătură toate microorganismele dăunătoare sănătăţii